Traducere de Gabriela Lungu
Romanul lui Lorenzo Marone examineaza si celebreaza legaturile indestructibile dintre parinti si copii si puterea recuperarii, prin iubire, a unei fericiri mereu refuzate.
Fotograful de moda Andrea Scotto a preferat intotdeauna sa se tina departe de rude: de tatal sau, Libero Scotto, un fost comandant de nava, din insula Procida, care, dupa ce i-a murit sotia, s-a mutat la Napoli impreuna cu copiii; apoi de sora sa, Marina, obsedata de control, care are doua fiice, un sot de treaba si un caine nebun. Cand Marina este fortata sa plece, lasandu-si nesupravegheat tatal grav bolnav, Andrea trebuie sa preia carma. Este inceputul unui weekend dramatic, in timpul caruia regulile scrise si nescrise ale Marinei vor fi incalcate in cele mai neasteptate feluri. Nevoit sa vegheze un tata care nu are de gand sa fie tratat ca un infirm, Andrea ajunge in Procida si se intoarce dupa zeci de ani in locurile copilariei, pe plaja unde a trait primele bucurii si dezamagiri din dragoste si printre casele colorate ale portului. Acolo va incepe sa desluseasca adevarurile dulci-amare ale trecutului. La fel ca Libero, aflat in cautarea unui deznodamant demn, Andrea va alege si el locul unde isi va petrece restul vietii.