„O carte despre singuratate atat de frumoasa, incat iti taie respiratia.”
O poveste profund umana ● Emotii coplesitoare & sinceritate absoluta
Desi s-a mutat la New York, la mii de kilometri departare de San Francisco, Marin tot nu reuseste sa lase in urma tragedia care a marcat-o. Nimeni nu stie adevarul despre acele ultime saptamani, nici macar Mabel, cea mai buna prietena a ei, mai ales ca relatia dintre ele a devenit din ce in ce mai complicata. Acum, dupa luni intregi de la acel moment, Marin – care nu a mai tinut legatura cu niciunul dintre cunoscutii sai – accepta hotararea lui Mabel de a o vizita. Astfel se vede nevoita sa confrunte tot ce-a ramas nespus si, in cele din urma, poate sa gaseasca leac pentru singuratatea care i s-a culcusit nestramutata in inima.
Printr-o portretizare infiorator de onesta a durerii, Suntem bine are forta sa te convinga fara cale de intoarcere sa-ti doresti sa reiei legatura cu cei dragi, indiferent de ceea ce v-ar fi despartit pana acum, fie ca e vorba de distante fizice sau neintelegeri ramase fara rezolvare.
„Cu acest induiosator roman pentru adolescenti despre prietenie si suferinta, LaCour reuseste un debut de-a dreptul impresionant.“ - Publishers Weekly
„O carte despre singuratate atat de frumoasa, incat iti taie respiratia.“ - Stephanie Perkins
„Un roman minunat precum cele mai grozave amintiri, trist precum cele mai grozave melodii si plin de speranta precum cele mai grozave visuri.“ - Siobhan Vivian
„Nina LaCour isi expune emotiile cu daruire si cu nespus de multa empatie.“ - Bustle
„Cred ca fiecare cititor a petrecut cel putin o vacanta de vara la bunici. Ai invatat numele fiecarui prieten necuvantator de la o ferma indepartata, ai dormit in miezul zilei intr-o casuta primitoare sau ai lenevit intr-o oaza de liniste in oras, savurand fiecare prajitura pregatita cu drag de bunica ingaduitoare si ascultand toate istorisirile impartasite pe inserat de bunicul povestitor. Fireste, sa nu uitam de blugii rupti sau de juliturile de pe brate, de ciresele mancate direct in & din pom, de cursele cu bicicletele, rolele si skateboardurile sau de intalnirile de la apus. Of, bunicii vor ramane mereu aliatii nostri de nadejde!” - Simona Stoica
„Scriitoarea a fost crescuta intr-un mediu in care toate formele de arta au ocupat un loc deosebit: bunica ei a predat cursuri de pictura in portelan, tatal sau a fost profesor, apoi director, si canta la chitara, iar mama ei a fost profesoara de arta la liceu. Prin urmare, nu ar trebuie sa ne mire ca Nina este la randul ei profesoara. Ii place sa planifice lectii, sa organizeze dezbateri si sa-si indrume elevii, oferindu-le mereu sfaturi cu privire la povestirile si manuscrisele lor. De asemenea, sustine prelegeri interactive, pe care adora sa le scrie, despre arta povestirii si creativitate.” - Simona Stoica