Metode activ-participative folosite in predarea matematicii la ciclul primar

Metode activ-participative folosite in predarea matematicii la ciclul primar

          În clasele I –IV se însuşesc noţiunile de bază, „instrumentele” cu care elevul „va opera” pe tot  parcursul vieţii şi pe care se clădeşte întreg sistemul învăţământului matematic. Dacă sunt predate în mod sistematic, ţinându-se seama de particularităţile de vârstă ale elevilor, dacă sunt însuşite în mod conştient şi temeinic, cunoştinţele de matematică aduc o contribuţie deosebită la dezvoltarea gândirii logice şi creatoare, la dezvoltarea spiritului de receptivitate a elevilor încă din ciclul primar. Prin învăţarea matematicii se cultivă o serie de atitudini : de a gândi personal şi activ, de a folosi analogii, de a analiza o problemă şi a o descompune în probleme simple etc, De asemenea se formează şi o serie de aptitudini pentru matematică: capacitatea de a percepe selectiv, capacitatea de a trece de la aspectul diferenţiat la cel integral sau invers, plurivalenţa gândirii, capacitatea de a depune un efort concentrat. Cu „echipamentul” pe care-l dau aceste patru clase, elevul face întreaga „călătorie” în domeniul acestei ştiinţe. Mulţi copii întâmpină dificultăţi în învăţarea matematicii pentru că nu-şi însuşesc la timp aceste noţiuni. Important este ca învăţătorul să respecte valoarea „formativă” a matematicii şi să prezinte elevilor aceste noţiuni la nivelul particularităţilor psihice de înţelegere.             Matematica   trebuie  studiată  ca  un  mijloc  serios  de  cunoaştere  a  lumii,  numerele  nefiind   abstracţii  în  sine,  ci  simboluri  care  descriu  valori  ale  lumii  reale.             Noţiunile  riguros  ştiinţifice  care  trebuie  învăţate  în  cadrul  matematicii   trebuie  prezentate  elevilor  la  nivelul  posibilităţilor  acestora  de  înţelegere.             Elevul,  în  procesul  învăţării  matematicii ,trebuie  să  fie  subiect  activ  care,  pe  lângă însuşirea  cunoştinţelor  matematice  învaţă  şi  anumite  tehnici  de  investigare  şi  rezolvare  cu  caracter  general.             În  ciclul  primar,  învăţarea  matematicii   se  face  cu  scopul  de  a  deprinde  elevii  cu  tehnica  de  calcul  şi  mai  ales  cu  posibilitatea  de  a  rezolva  uşor  orice  problemă  impusă  de  societate,  de  profesiunea  aleasă. Studiul matematicii îşi propune să asigure pentru elevii formarea competenţelor de bază vizând: calculul aritmetic, noţiuni introductive de geometrie, măsurare şi măsuri.             Bazele  matematicii se  pun  în  primele  clase,  acestea  având  un  rol  hotărâtor  în  parcurgerea  cu  succes  a  întregului  învăţământ.                  Învăţământul matematic contribuie  în  primul rând la dezvoltarea capacităţilor   intelectuale  ale  elevului,  dar  şi  la  dezvoltarea  personalităţii  umane  pe  plan  raţional,  afectiv  şi  volitiv. Numai  acel  elev  care  lucrează  permanent  la  matematică îşi  formează  trasături  pozitive  ale  voinţei,  exactitate,  punctualitate,  dârzenie.             Scopul matematicii la clasele I-IV are trei laturi distincte: instructivă, educativă şi formativă.             Latura instructivă – constă în dobândirea de către elevi a noţiunilor necesare trecerii la o treaptă superioară de studiu, noţiunilor elementare de matematică referitoare la număr, mulţimi, mărimi, unităţi fracţionare, unităţi de măsură , noţiuni de geometrie, a capacităţilor de calcul oral şi scris, de rezolvare şi compunere de probleme, de utilizare a măsurătorilor şi utilizarea lor în calcule.             Latura educativă – este realizată prin dezvoltarea la elevi a tuturor facultăţilor mintale, în mod deosebit a gândirii logice, a memoriei şi atenţiei, a voinţei şi spiritului de competiţie, a formării unei capacităţi de muncă ordonată şi conştiincioasă, a spiritului de răspundere, a convingerilor şi concepţiei ştiinţifice despre lume şi viaţă în general.             Latura formativă – constă în formarea capacităţii elevilor de a utiliza cunoştinţele de matematică la rezolvarea problemelor din viaţă, în cazuri concrete şi neprevăzute. Legarea teoriei de practică şi verificarea adevărurilor matematice prin aplicarea lor în viaţă constitue unul din obiectivele importante ale organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ, aritmetica aducând o reală contribuţie la adâncirea caracterului practic al învăţământului.             Învăţând corect matematica , elevii îşi formează deprinderea de concentrare a atenţiei asupra celor studiate, să observe diferite fapte şi relaţii, să le compare şi să le confrunte unele cu altele; rezolvarea problemelor este forma primară a muncii creatoare , de studiu a copilului. Lecţia de matematică este un bun prilej pentru a forma la elevi deprinderi folositoare: punctualitate, exactitate, autoverificare, justificare şi motivare. Ei reuşesc să remarce în obiectul studiat elemente de asemănare şi deosebire , să separe însuşirile esenţiale şi permanente de cele întâmplătoare, să facă o conexiune între însuşirile esenţiale şi cele permanente într-o singură noţiune.

Spune-ti opinia