
Pentru comenzi mai mari de 200 lei, livrarea se face gratuit la nivel national prin Curier in orice localitate din tara.
Pentru comenzile de pana la 200 lei costul transportului este de:
mai multe informatii despre livrare
Buddha Sakyamuni le vorbeste discipolilor sai ā despre viata: despre viata stiutaā¦, dar si despre o altfel de viata, izvorata din āvirtuteā si āpuritateā. Despre a fi treaz. Despre āo lumina a Intelepciunii care va straluci vesnic purā. Despre āo cale a intunericului si o Cale a luminiiā. Despre o cale a oamenilor, plina de dorinte si suferinta, dar si despre o Cale inspre a-ti depasi conditia de om. Despre karma, dar si despre fauritorii karmei. Despre a fi un Stapan, ātreaz, puternic si umilā. Despre Inteleptii care āse hranesc cu cunoastereā. Despre Arhatii care āse inalta in cerul infinit si urmeaza un curs invizibilā. Despre āun vid al inimiiā. Despre Libertate si despre o āliniste a libertatiiā. Despre moarte, dar si despre Nemurire. Despre o Cale ā care te va conduce la acea Libertate si Nemurire. Despre āo Cale care te va conduce la finalul Caiiā⦠Dhammapada inseamna ācaleā. O cale a oamenilor, acestia vor fi primii pasi, pentru ca acesta este punctul de pornire. Dar o cale care ii va conduce spre o altfel de viata, spre acel ānivel omenesc frumosā, cum l-am numit noi. Iar aceasta este principala preocupare a Dhammapadei, ca sutra: a schimba nivelul de constiinta al omenirii, a schimba interiorul fiintelor; iar asta va schimba intreaga lor manifestare, intreaga lor exprimare, intreaga lor viata. Sunt primii pasi pe o Cale spirituala: dar absolut obligatorii si de ne-inlocuit. A propune si a sustine o Cale a unei altfel de omeniri, acesta a fost dezideratul tuturor marilor Maestrii. Deziderat de mare actualitate, acum la 2500 de ani distanta de acele discursuri extraordinare de la Sarnath⦠O Cale a evolutiei ā care va transcende, insa, la un moment dat, acel nivel omenesc frumos: Dhammapada va deveni, de acum, o Cale inspre Adevarul ultim⦠⦠Sa vedem de ce spune Buddha Sakyamuni ca ānoi suntem ceea ce gandimā⦠Sa explicam asta: noi suntem ca un burete, sau ca o structura receptiva, ca o structura in care se poate imprima aproape orice⦠Iar in momentul in care apar gandurile sau emotiile, deci daca emiti un gand-emotie, acela se va imprima, in primul rand, in buretele tau, va imprima matrita asta care esti tu, vibrational vorbind, cu acea calitate a sa. Cu fiecare gand emis si imprimat, va ramane o urma in acel āmaterialā; cu fiecare noua imprimare ā matrita se schimba, se restructureaza, iar calitatea respectiva a acelui gand-emotie va ramane impregnata si va continua sa functioneze, influentand mai departe ansamblul energetic pe care il numim āeuā. Prima propozitie a Dhammapadei este ānoi suntem ceea ce gandimāā¦, de aici incepe totul: de la faptul ca, cu fiecare gand emis, cu fiecare noua stare sau emotie, eu imi restructurez compozitia energetica proprie. Dincoloā¦, asta inseamna dincolo⦠La inceput voi trece dincolo de rautati, dincolo de violenta, dincolo de furie si ura⦠Dar marele Dincolo ā va fi de a iesi complet din minte-ego, in Esenta ta. Dincolo de minte, corp, atasamente, dorinte, emotii, identificari⦠Pentru ca toate acestea, minte, corp, atasamente, dorinte, emotii, identificari ā apartin spatiului mental-egotic. ā¦.. Pentru ca tot Universul este una, acele bariere, asa cum le cred eu acum ā nu exista, de fapt⦠Am, aparent, niste limite: dar tot ceea ce gandesc-simt eu, undeva se va raspandi: fie se va duce in tot Universul, fie se va cantona in celulele din corp⦠ā Mereu va exista o consecinta! Este legea karmei, a cauzei si a efectului. Absolut orice gand, gest, cuvant, va avea o consecinta undeva in Univers: de unde urgenta nevoie, majora, de responsabilizare! Este ceea ce ne va spune Dhammapada mai departe, a deveni āstapanul, atent la ceea ce gandeste, atent la ceea ce spune, atent la modul in care se comportaā. Si daca intelegeti imaginea asta de Univers in interactiune, poate ca va veti evalua altfel gandurile, vorbele, faptele: si va veti struni, ca sa folosim cuvintele Dhammapadei. De unde o alta urgenta, aceea de a fi mereu treaz si responsabil, āstapanulā care este prezent, treaz, atent la ceea ce gandeste, la ceea ce spune, la modul in care se comporta, pentru ca toate acestea ā undeva se vor descarca, undeva se vor raspandi in Univers. De unde nevoia si urgenta schimbarii acelui interior propriu, pentru ca acel interior se va manifesta cumva, indiferent ca o va face vizibil sau nu! Despre asta este vorba in Dhammapada, despre interiorul tau si despre acel nivel omenesc frumos! ā¦. ā Cat despre a schimba omenirea, primul pas ar fi exact acesta, sa te schimbi tu, pentru ca imediat consecinta va fi ca tot ceea ce emiti tu va avea o alta calitate si vei contribui mult mai mult prin asta⦠Chiar daca pare ceva minuscul, daca tu vei incepe sa āemitiā lucruri bune in Univers, poti sa ajuti Universul si omenirea in felul acestaā¦, chiar daca va fi la distanta si fara efecte imediate spectaculoase. Dar acest āemitator de lucruri buneā conteaza foarte mult: pentru ca si vorbele tale vor avea aceasta alta calitate, la fel ā actiunile tale, gesturi prin care vei putea imbunatati ceva foarte concret in jur. Vom reveni la asta, Dhammapada va spune, mai incolo, foarte transant, vezi-ti tu de tine, de practica ta, tu esti urgenta schimbarii! Pentru ca daca tu te schimbi, poti deveni āo lumina pentru tine si pentru ceilaltiā, va spune Buddha Sakyamuni⦠Si nu neaparat in sensul de a-i calauzi pe ceilalti, ci de a deveni si a creea o oaza de viata frumoasa⦠Dhammapada vorbeste despre āstralucirea interioara a inteleptuluiā, ori acea stralucire interioara este o metafora pentru aceasta alta calitate interioara, pentru un emitator de lucruri bune⦠Si atunci, in jurul tau se va raspandi bunatate, armonie, frumusete, bucurieā¦, va fi un fragment de lume cu o alta calitate, un fragment de lume creeat de tine. Si, deja, prin asta, ai schimbat lumea: ai schimbat lumea energetica, ai schimbat lumea vibrationala,chiar si numai prin prezenta taā¦, uneori nici nu trebuie sa faci nimic altceva, poti sa nu comunici nimic cu nimeniā¦, dar numai prin prezenta ta ā devii un raspanditor de lucruri bune. Iar asta este minunat! Nu conteaza feedback-ul primit de la ceilalti, daca au inteles ceva sau n-au inteles, daca le place sau nu de tine, nu trebuie sa intri in nici un conflict cu ei: dar ceva se intamplaā¦, va fi ca si cand il iei pe omul murdar si il scalzi intr-o apa un pic mai curata, il cureti putin, doar prin campul din jurul tau, prin oaza energetica creeata de tine⦠Fara sa faci tu nici un efort. Iar asta conteaza, pentru intreaga omenire, pentru intregul Univers. In plus- vei arata ca se poate sa fii altfel! Dar, atentie, a face asta ne-manipulator! Nu vreau eu sa ii schimb pe ei, eu, personajul cel bun ā contra lor, cei rai si murdari! Aceasta este marea deosebire, eu nu vreau sa schimb pe nimeni, nu vreau sa ma schimb decat pe mine, eu sunt urgenta! Acesta este primul pas, mare si plin de responsabilizare! Eu sunt cheia a tot, spunea algoritmul nostru⦠Eu sunt cheia vietii mele, in sensul de calitate a acesteia, dar si in sensul foarte concret, pragmatic. Dar nu in sensul egotic, nu in sens de implinire a dorintelor, de noi ambitii, de noi ārealizariā dupa programele mintii mele nevrotice! Ci doar ca sa devin un bun emitator. Punct. Si din acest moment, cei care vor sta langa mine, in familie, in tramvai, la serviciu, vor beneficia si ei de de campul meu armonios, se vor curata, poate se vor schimba si ei, poate se vor imbunatati, pur si simplu stand in campul meu cel frumos. Iar in acest mod ii ajut, deja, pe altii. Fara dorinta, fara lupta, fara incrancenare, fara sa fac nici un efort, fara sa fiu egotic: ii ajut doar prin prezenta mea de raspanditor de lucruri bune. Pentru ca ā ācu gandurile noastre cream lumeaā, prin noile mele emisii de ganduri-vorbe-actiuni voi crea o alta lume. Si daca voi toti, cei care sunteti aici, v-ati schimba emisiile, atunci fiecare, plecand in zona voastra de viata, ati putea deveni niste mici luminite, niste mici nuclee de raspandit lucruri bune, veti deveni niste mici sori, niste mici emitatori. ā¦. āEl observa, el este limpedeā, iata cheia, āel observa, el este limpedeā si cu asta Budha Sakyamuni a spus tot, asta este metoda, asta este starea interioara, sa observi, sa fii limpede, sa fii ne-formatat, sa fii ne-conditionat, sa n-ai acele filtre, sa n-ai acea pacla mentala⦠Doar sa observi, ce spuneam inainte, in primul capitol, o minte care reflecta, asta inseamna sa observi, doar sa observi ā cu acea limpezime, cu acea claritate de oglinda⦠āEl observa, el este limpede. Cat de fericit este, pentru ca el vede ca atentia este viataā⦠Spunea prima propozitie ca āatentia este calea catre viataā, iata ca acum āatentia este viataā¦ā. Ce inseamna asta, āatentia este viataā?! ā Traiesti doar cand esti prezent ā Traiesti doar cand esti atent, traiesti doar cand esti prezent, in rest āprostul doarme ca si cum ar fi mortā, deci in rest dormi si esti mort. Atentia este calea spre a trai, dar este si viata, trairea in sineā¦, pentru ca viata este facuta doar din bucatelele in care esti prezent, lucid, treaz⦠ā Si atunci ne putem face un procent de viata traita⦠si, la un moment dat exact asta este senzatia, de ne-traire, de amortire, de adormire ā Si vine vreun intelept care striga, āmai, treziti-va, treziti-va, e grav, voi dormitiā⦠āHai mai, lasa-ma, esti nebun, stiu eu chestiile astea, mai lasa-ma, stiu eu despre ce e vorbaāā¦, raspund oamenii in somnul lor. Si tu strigi mai departe, āmai, treziti-va, nu-i asa, tu dormi si visezi ca traiestiā⦠Si exact asa este, visezi ca traiesti, dar tu nu traiesti de-adevaratelea, doar visezi ca traiesti, intre tine si viata se interpune acea pacla de minte-ego, tu nu ajungi la propria ta viata, nu o simtiā¦, intre tine si viata mereu se interpune ceva, ca un filtru, ca o pacla, o ceata de confuzie si murdarie, ceva este acolo tot timpul⦠Si tu traiesti, astfel, in iluzia propriei vieti. ā Si esti foarte fericit ca ai meseria cutare, ca faci, ca dregi, mai faci o psihoterapie, iti mai clarifici un pic tu pe acolo niste lucruriā¦, dar toate astea se intimpla in visul tauā¦, iti mai faci un pic de ordine, dar tot nu ajungi in viata ta. ā āCu mare perseverenta el mediteaza, cautand libertate si fericire. Asa ca fii treaz, reflecteaza si observa. Lucreaza cu atentie si grija. Traieste in acest mod si lumina va creste in tineā. āCu mare perseverenta el mediteazaāā¦: meditatia este Calea, meditatia cu multiplele ei aspecte, enunturile sunt simple, clare, fara echivoc! Aceasta este Calea. Dar urmeaz-o ācu mare perseverentaāā¦, nu se intampla miracole dupa doua exercitii, nu se intampla miracole dupa doua zile, se intampla doar dupa o mare perseverenta⦠Deci singura metoda de a ajunge la starea de claritate din background este meditatia, cu multiplele ei valente. Aceasta este Calea! Starea de a fi prezent si vigilent, dar si detensionat, in acelasi timp⦠si poti sa fii in starea asta intreaga ta viata, din aceasta stare poti sa actionezi, ori de cate ori este nevoie. Iar asta se obtine prin practica, se obtine prin exercitiu, printr-o āmare perseverentaā⦠āAsa ca fii treaz, reflecteaza si observa. Lucreaza cu atentie si grija. Traieste in acest mod si lumina va creste in tineā. Iata sfatul foarte concret, raspunsul la acea vesnica intrebare, ādar cum sa fac?!ā: āfii treaz, reflecteaza si observa⦠Fii prezent, fii treaz, reflecteaza, adu in tine fiintele, evenimentele, dar fara toate filtrele, fara toate judecatileā¦, observa, deci fii acolo, uita-te, intelege ce se intampla, dar cu o altfel de intelegere. āTraieste in acest mod si lumina va creste in tineā: lumina intelegerii, lumina constientizarii, lumina constiintei si a constientei⦠Constiinta are o frecventa aparte, rafinata, clara, precum cea a luminiiā¦, nu poti sa spui āfrecventa constiintei va creste in tineā, suna extrem de abstract⦠Si atunci o metafora este mai potrivita, ālumina va creste in tineā⦠Apoi va fi indemnul āfii o lumina pentru tine, fii o lumina pentru tine insutiā, sunt cuvinte celebre, lasa acea constiinta sa te ghideze, lasa acea constiinta sa creasca in tine si sa-ti schimbe viata, sa-ti schimbe calitatea, sa-ti lumineze, exact ca un farā¦, sa-ti lumineze viata. ā¦. Dhammapada iti ofera cheile schimbarii, ale evolutiei, ale transcenderii; dar tu va trebui sa le folosestiā¦, tu singur, in acel efort corect personal. Altfel āoricat de multe cuvinte sfinte citesti si oricat de multe rostesti, ce bine iti vor aduce ele, daca nu le pui in practica? Vei fi precum un cioban care numara oile altuia, fara sa impartaseasca niciodata calea aceluiaā¦ā. Fara practica ā doar vei citi cuvinte, crezand ca le intelegi. Dar ele nu vor fi alte tale: vor fi doar ale celor care au trecut pe acolo, care au inteles, care au practicat⦠⦠Revenind acum, Dhammapada spune raspicat, fara nici o posibilitate de negociere: āo minte netulburata nu mai cauta sa vada ce este bine si ce este rau!ā. Abia atunci ai sa te apropi de Mintea Universala si de deciziile Universului, cand ai sa treci dincolo de binele si raul mintii tale, cand incetezi sa mai tot doresti sa iasa lucrurile cum vrei tu. Cand ai sa iesi din aceasta proiectie, cum ca Universul vrea numai binele si fericire ta, in termenii tai. ā¦. āSi continua sa mergiā, este fraza celebra, indemnul care a condus, timp de doua mii de ani, mii de practicanti⦠Continua-ti practica, continua sa mergi dincolo de toate aceste umbre, continua sa mergi dincolo de corp, continua sa mergi dincolo de minte, continua sa mergi dincolo de ātineā, continua sa strabati straturile acelea care te compun, pana cand ai sa ajungi la floarea cea frumoasa, la Esenta ta⦠Si atunci ai cucerit insasi lumea mortii. Continua sa mergiā¦, continua sa mergi spre o alta lume, unde nu mai exista moartea pe care crezi tu ca o stii⦠(ā¦) Tu continua sa mergi, pentru ca ai mult de mersā¦, tu continua sa mergi. Foarte frumos indemnul, simplu si clar: tu continua sa mergi, cu liniste, cu smerenie, cu deschidere, pentru ca se intamplaā¦, dar lasa ingamfarea, lasa rautatile, lasa atasamentele si dorinteleā¦, lasa acest balast urat omenesc si tu continua sa mergiā¦, nu te lupta cu ele, nu le reprimaā¦, lasa-le, ele se vor desprinde de pe tine. Aceasta este blandetea Caii de mijloc, nu ma lupt, nu le neg, incerc sa inteleg, incerc sa fiu treaz, practic, continui sa practicā¦, iar balastul acela se detaseaza, se desprinde, se elibereaza singur. ā¦. āO cale conduce catre bunastare si faima, cealalta conduce la finalul Caii. Nu cauta recunoastere, ci urmeaza-i pe cei treziti si elibereaza-teā. Iata, cele doua cai⦠Una omeneasca, āo cale conduce catre bunastare si faimaā, valorile ego-urilorā¦, asta-i calea omeneasca; iar o āalta, care conduce catre finalul Caiiā⦠Acum depinde de tine pe care o alegi. Buddha te sfatuieste foarte concret, ānu cauta recunoastereā, incearca sa nu urmezi calea de bunastare si faima, calea prostului⦠āCi urmeaza-i pe cei treziti si elibereaza-te!ā. Urmeaza calea inteleptului si elibereaza-te, elibereaza-te de somn, de ne-vedere, de confuzieā¦, elibereaza-te de atasamente, elibereaza-te emotiile de toate felurile, elibereaza-te de identificare, asta inseamna āelibereaza-teā⦠, ca sa revenim la cuvantul a te elibera. Si asta este foarte important de retinut, exista doua cai, clare, distincte: depinde pe care o vei alege tu. Am vorbit si noi, altadata, despre cele doua drumuriā¦* La inceput lucrurile se intretes, pentru ca nu ai forta si priceperea de a urma in mod hotarat, Calea⦠Te scufunzi din nou in lumea obisnuita, te lasi prins de ceilalti, de calea omeneascaā¦, practici, revii pe Cale, apoi o pierzi din nou. Iar asta poate dura vieti intregi. Dar mai exista solutia de a-i urma pe cei treji si de a te elibera, a te elibera inclusiv de atasamentele din lumea āomeneascaā, a te elibera de dorintele de ābunastare si faimaā, de nevoia obsesiva de valorizare, de a fi recunoscut, mereu, ca un ātuā important, special, deosebit, util, valoros. Iar acestea sunt doua cai avand frecvente complet diferiteā¦, co-existand in acelasi spatiu, in acelasi moment, in acelasi om, in acelasi loc, tot timpul. Sunt doua posibilitati, doua valente, doua calitati diferite, doua posibilitati diferite de a gandi, de a trai, de a actiona. Depinde pe care frecventa functionezi tu, pe cea a āmaselorā, sau pe cea spirituala. Depinde pe care frecventa o poti tu accesa, intelege, trai, alege. ā Fiindca ai, teoretic, acces la ambele⦠ā¦. āInsa cand ai controlat dorinta, suferintele te parasesc indata, asa cum roua se desprinde de pe petalele florii de lotus. Acesta este un sfat bun pentru oricine: asa cum dezgropi iarba birana in cautarea radacinii ei (aromate), la fel sa-ti dezgropi si radacina dorintelelor, pentru ca moartea (Mara) sa nu te spulbere iar si iar, asa cum firavele trestii sunt distruse de navala raului. Daca radacinile ii sunt ferme, un copac doborat la pamant se poate ridica din nou. Daca dorintele nu-ti sunt dezradacinate, precum buruienile va creste in tine suferinta iar si iar. O, cautatorule! Renunta la dorinte, descatuseaza-te din lanturi! Sfarsitul dorintei este sfarsitul suferinteiā. Intelege mecanismele mintii si ego-ului si dezradacineaza aceste vesnice dorinte, care te mentin in samsara⦠Ele sunt cauza reincarnarilor tale! ā Solutia este saltul cuantic si nu plimbatul dintr-o dorinta intr-alta! ā Solutia este de a iesi complet din poveste, din samsara, lumea mintii si a ego-ului. Iar asta inseamna Eliberarea, asta inseamna libertate⦠Asta inseamna a āTrai in serenitate si fericireā. Aceasta este āfericireaā, ādesfatareaā Inteleptului⦠Dar pana atunci, āContinua sa mergi nepatat, neatins. Nu cere familii, averi, sau putere, nici pentru tine si nici pentru altcinevaā. Nu mai cere nimic⦠āPutini trec raul, majoritatea raman pe acest mal, iar acestia alearga pe mal incoace si incolo. Dar inteleptul, urmand calea, trece dincolo, departe de atingerea mortiiā⦠Este aceeasi explicatie a ābenzilor de frecventaā, sau a unei lumi āomenestiā si a uneia āne-omenestiā, cum le numeam noi. Dhammapada ofera o metafora a unor maluri de rau. ā Si poti sa ramai pe malul omenesc si sa topai de colo acolo, intre dorinte, suferinte, acumulari, explicatii, psihoterapeutiā¦, sau poti sa treci pe malul celalalt, complet si definitiv⦠ā In plus, vei fi āDeparte de atingerea mortiiā. Ce inseamna asta?! Faptul ca ai sa iesi si din frica de moarte si din atasamente⦠Deja iesi progresiv din povestea durere-dorinta-fericire, iar povestea durere-dorinta-fericire are foarte mare legatura cu viata-moartea⦠āBanda omeneasca de functionareā presupune toata aceasta āalergatura pe acest malā, inseamna exact dorinta de a trai vesnic, speranta ca moartea nu exista, speranta ca, daca aduni bani, bunuri, soti, familii, acestea ma vor proteja de moarte si nu voi mai muri. ā Si la baza astora sta atasamentul de viata in corpul fizic. ā Din nou, a fi treaz ā inseamna a vedea toate astea⦠āCel care cauta sa fie treaz ā isi consuma bucuros dorintele. Din pasiune si dorinta (ā¦) ā apar suferinta si frica. Elibereaza-te de atasamentā, va spune Dhammapada. Da, toate acestea sunt sustinute si intretinute prin atasamente, toate decurg, se inlantuie, dorinta-atasamente-identificare-frica-de-a-nu-pierde, indiferent din ce punct am privi tesatura samsarica. Polii cei mari ai intelegerii mele limitate sunt viata-moarte; si, atunci, am sa imi inchipui ca viata=fericire=ceva ābunā, cumva structurez foarte simplist, toata dinamica asta duala, astfel incat moartea=nefericire=ceva ārauā. Iar asta se intampla din cauza atasamentului si a identificarii cu corpul, apoi din dorinta de a perpetua aceasta stare ābunaā la nesfarsit. ā Adica dorinta de a controla tu viata si moartea. Una dintre dorintele supreme ale ego-ului! ā Si atunci fie ramai pe malul omenesc intre atasamente, frici, frica de moarte, dorinte, suferinta, fie treci pe malul celalalt, ādincolo, departe de atingerea mortiiā, iesind din frica de moarte, dar si din dualitatea viata-moarte. In ultimele sale capitole, Dhammapada, vorbind despre Buddha, ne va spune ca āCel stapan isi leapada credintele. El vede dincolo de inceput si de sfarsit. El taie toate legaturile. Renunta la orice dorinta. Rezista tuturor tentatiilor. Si se ridicaā. Sunt mai multe āDincoloā-uri⦠Un prim ādincoloā este acela de a depasi nivelul de dorinta-suferinta-ego; apoi de a depasi frica de moarteā¦; apoi de a depasi identificarile, eu-corpul, eu-minteaā¦, eu-eu-l⦠Insa Dincolo de dincolo ā va inseamna acea Vacuitate, acolo unde nu mai exista nici inceput si nici sfarsit⦠Iar toate aceste transcenderi mai subtile ā se vor petrece āpe malul celalaltā. āEl paraseste calea intunericului pentru calea luminii, el isi paraseste casa, cautand fericirea pe drumul cel greuā. Cele doua maluri au devenit calea intunericului si calea luminii, sau calea omeneasca mental-egotica si calea ne-omeneasca. Buddha Sakyamuni se straduieste sa se faca inteles, cauta metafore, oamenii sunt diferiti, cine stie, poate ca vreuna dintre aceste metafore va ajunge la ei. M-as bucura sa intelegeti cuvintele lui Buddha Sakyamuniā¦, sa intelegeti macar aceste concepte de baza, dorinta si durere, ele sunt niste caracteristici, niste amprente mari energetice ale lumii omenestiā¦, daca e sa caracterizam, prin ceva, aceasta lume, o putem caracteriza foarte bine prin cele doua. Daca e sa-i intrebi pe oameni, in adancul lor ei sunt nefericiti si plini de dorinte. Dorinta si durerea, sunt, de fapt, doua caracteristici ale frecventei de baza ale zonei omenesti. Iar eliberarea de cele doua iti va aduce acea ālibertatea nemarginitaā, o altfel de fericire. Buddha Sakyamuni nu vorbeste de Dumnezeu, nu vorbeste desare entitati, ingeri sau ādimensiuniā. El este foarte pragmatic: incearca tu sa iesi din dorinta-durere si asta se va numi libertate, va fi un prim ādincoloā⦠Extrage-te tu din ele sau lasa-le sa plece din tine, este exact acelasi lucru, nu le mai tine atasate, nu mai fi tu atasat de ele. āAceasta este singura Cale, nu exista alta prin care sa-ti poti deschide ochii. Urmeaz-o. Indeparteaza dorinta. Urmeaz-o pana la eliminarea dureriiā⦠ā¦. āFara sa stranga si fara sa adune nimic, hrana le este cunoasterea, ei traiesc prin goliciune, ei au vazut cum sa fie liberiā. Arhatii traiesc, āplutescā prin Univers āfara sa stranga si fara sa adune nimicā; tot ce aduni si ce strangi tu ā vor fi doar sacii care te impiedica sa zbori, sa te inalti, sa āparasesti laculā. āHrana le este cunoastereaā, din nou ā ideea de hrana, Inteleptul, Arhatul, ei se hranesc cu Adevar si cu Cunoastere⦠Ei nu mai au nevoie de altceva, ei traiesc din acest parcurs, cunoasterea lor este Cunoasterea Universului, iar asta ii sustine, ii inalta, ii ajuta sa zboare⦠āEi traiesc prin goliciuneā, fara posesiuni, fara averi, fara atasamente⦠A fi una cu Universul ā inseamna ca tu sa nu mai existi, tu sa fii gol, pentru ca Universul sa poata trece prin tine. āEi traiesc prin goliciuneā ne-mai-traind ei, traieste Universul prin acele forme goale⦠Goliciuneā¦, golire de tot ce enumeram mai inainte, de strans, de acaparat, goliciune de atasamente, goliciune de minte-ego, goliciune de trecut, goliciune de toate identificarile, goliciune de eu⦠Doar in acel moment va putea Universul sa locuiasca acea forma, doar in acel moment devii invizibil, cand tu devii una cu Universul⦠āPrecum lebedele, ei se inalta si parasesc lacul, in aer se ridica si zboara pe un curs invizibilā. Ce inseamna acest ācurs invizibilā? Faptul ca oamenii obisnuiti nu-i pot vedea, nu-i pot intelege, nici macar banui⦠Oamenii obisnuiti doresc sa-i aduca pe Intelepti in sabloanele lor (āde ce n-ai facut asa, de ce n-ai spus asa?!ā), pentru ca, pur si simplu, tu nu le vezi cursul invizibil⦠Acest parcurs este invizibil pentru intelegerea-vedera ta limitata, omeneasca, sablonizata, formatata intr-un anume fel. Inteleptul iti scapaā¦, nu-l poti āprindeā in filtrele tale, acela nu este parcursul obisnuit, cunoscut de oameni, de aici si opozitia, lupta, ne-intelegerea si dorinta de a-l aduce pe Intelept in sabloanele tale si de a-l inregimenta acolo. ā Si iata-ne pe noi judecand cate un Intelept, āde ce a zis cutare lucru, de ce a facut sau n-a facut cutare lucruāā¦, ori tu, de fapt, nici nu vezi parcursul aceluia, doar iti dai cu parerea, dupa mintea ta cea putintica, proiectezi. āEl este vizitiul, el si-a strunit caii, mandria si simturile, pana si zeii il admira. Maleabil ca pamantul, limpede, clar si voios ca un lac, neclintit ca piatra de la usa, el este liber de viata si de moarte, gandurile ii sunt oprite, cuvintele sale sunt nerostite, actiunile ii sunt neinfaptuite, el isi vede libertatea si este eliberatā. āEl este vizitiul, el si-a strunit caiiā, adica mintea si ego-ulā¦, el este āStapanulā simturilor sale, acestea nu il mai conduc, el intelege, se vede si se struneste. Dar siāmaleabil ca pamantulā, precum lutul care poate sa ia orice forma in mainile Universului⦠Existenta decide ce forma sa ia, ce gesturi sa faca, ce cuvinte sa rosteasca⦠ā Poate si din acest motiv Inteleptul ne pare uneori nehotarat, ānu stii sa-l apuciā, ānu poti sa-l apuciā ā pentru ca nu il intelegi, pentru ca el este āmaleabil ca pamantulā, iar Universul va face din el exact ceea ce trebuie, de la un moment la altul, acum e bun, acum e rau, acum tipa, acum danseaza, acum nu face nimic⦠Iar omul obisnuit nu poate intelege asta, āii scapa printre degeteā o asemenea fiinta libera⦠Sau o eticheteaza repede ca fiind instabila, sau aiurita, sau nestatornica. Dar nu este vorba despre astaā¦, ci despre libertate! ā Exact! Iata,āLimpede, clar si voios ca un lac, neclintit ca piatra de la usa, el este liber de viata si de moarte, gandurile ii sunt oprite, cuvintele sale sunt nerostite, actiunile ii sunt neinfaptuiteā, iata o caracterizare minunata a Inteleptului, a Arhatului⦠Din nou claritate, libertate, dar si bucurie, dar si forta, stabilitate, in acest status⦠Dar ce inseamna, oare, āgandurile ii sunt oprite, cuvintele nerostite si actiunile neinfaptuiteāā¦?! ā Faptul ca el nu produce nici o karma?! ā Este mult mai profund de atat: el este Esenta, el este Vacuitateaā¦, aceasta Esenta nici macar n-a ajuns gand, nici macar n-a ajuns cuvant, nici macar n-a ajuns actiune⦠El contine totul, se poate manifesta in orice fel, pentru ca El este Esenta, Primordialitatea, care se poate manifesta ca gand, cuvant, actiune⦠Dar toate astea sunt continute in el, ne-infaptuite inca, in stare potentiala⦠El este Primordialitatea, care inca nu se manifesta⦠āEl isi vede libertatea si este eliberatā, el vede toate astea, el este constient, lucidā¦, el este constient de starea lui primordiala si de Esenta lui, fara, insa, a mai fi ācinevaā⦠Acolo nu mai exista un personaj care sa se considere āeuā, a ramas doar Constiinta, constienta Primordialitatii fata de ea insasi⦠O Constienta a Esenteiā¦, sau Esenta constienta de Ea insasi. Asta inseamna rigpa, asa numesc tibetanii forma ultima a constientizarii.