Pentru comenzi mai mari de 200 lei, livrarea se face gratuit la nivel national prin Curier in orice localitate din tara.
Pentru comenzile de pana la 200 lei costul transportului este de:
mai multe informatii despre livrare
Cum sa definim regimul putinist? Este oare vorba de un autoritarism camuflat sub aparente democratice? Sau avem de-a face cu o forma deghizata de autocratie care se inscrie in continuitatea istoriei ruse? Ne aflam mai degraba in fata unei oligarhii mafiote care nu vrea decat sa se imbogateasca? In ce fel si-a pus KGB-ul amprenta asupra Rusiei de astazi? Oare regimul lui Putin se poate identifica in intregime cu stapanul de la Kremlin? Ii va supravietui? Care sunt rezervele sale de stabilitate? Din ce cauza opozitia rusa da sentimentul ca e slaba si dezbinata in fata unui regim ale carui esecuri sunt tot mai flagrante? Francoise Thom —una dintre cele mai cunoscute specialiste in istoria Uniunii Sovietice si a Rusiei postcomuniste — analizeaza politica externa a Rusiei pe baza evolutiilor din politica sa interna. Astfel apare paradoxul acestei tari: afirmarea unei „civilizatii ruse“ care intoarce spatele Occidentului ascunde pasiunea nihilista a Kremlinului si influenta ei nefasta in Rusia si in lume. „Potrivit lui Francoise Thom, Rusia postsovietica este structurata, ca in timpul tarilor, de un vast „imperiu“ teritorial controlat de o putere centralizatoare si abuziva, care confisca arbitrar si sistematic… bogatiile acestei tari enorme, in beneficiul unei oligarhii supuse unui clan si conducatorului sau, Vladimir Putin.“ — Esprit „Trei obstacole fundamentale stau in calea intelegerii fenomenului putinist. Primul tine de perceperea gresita a postcomunismului rus in termeni de «tranzitie»; ne concentram asupra presupusului punct terminus (democratia liberala), fara sa ne intrebam daca substratul social permite o astfel de evolutie. A doua eroare de perspectiva e sa credem ca fenomenul putinist coincide cronologic cu venirea la putere a lui Putin in 1999‒2000 si ca sistemul putinist reprezinta antiteza regimului lui Boris Eltin, cand de fapt bazele acestui sistem sunt puse inca din 1992‒1993, iar radacinile lui sunt cu mult mai vechi. A treia greseala este sa ne imaginam ca acest regim e specific rusesc, in timp ce el s-a nascut prin conectarea societatii postcomuniste arhaice la tendinte cat se poate de recente si foarte putin intelese, care actioneaza in societatile noastre occidentale postmoderne. Tocmai aceasta originalitate a fenomenului putinist il face greu de definit.“ — FRANÇOISE THOM