Ana Aslan si iluzia tineretii vesnice Rasfoieste

Ana Aslan si iluzia tineretii vesnice

Considerat o culme a folclorului autohton, basmul Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, citit la propriu, dincolo de implicatiile sale metafizice, a fost silit sa faca fata unei teribile provocari la aproximativ un secol dupa prima publicare (1862). De aceasta data, nu literatura a fost cea care a incercat sa-l „reinterpreteze“, ci medicina si incredibilul marketing de tara facut in jurul unei descoperiri  revolutionare – procaina (novocaina) folosita ca ingredient activ intr-un medicament‑minune, Gerovitalul. Rolul antioxidant si de impiedicare a producerii de radi­cali liberi al acestuia parea a fi o cheie de incetinire a imbatranirii organismului uman. Afland aceasta veste incredibila, vedetele muzicii si cinematografiei mondiale, ca si o multime de lideri politici internationali, dau efectiv navala la Bucuresti, la multlaudatul sanatoriu anti-aging, convinsi ca elixirul-minune ii poate ajuta sa infranga Timpul. Evident, in ciuda dubiilor unor oameni de stiinta straini, aceasta migratiune elitista aduce bugetului de stat multe milioane de dolari in fiecare an, iar Romaniei, o faima enorma la nivel mediatic. Iar in centrul acestei operatiuni fara precedent se afla o femeie unica, fascinanta, fabuloasa si controversata Ana Aslan, cea pe care o invidia cel mai mult Elena Ceausescu, un om de stiinta improvizat dar extrem de influent…

Spune-ti opinia

Numele tau:


Opinia ta: Notă: Codul HTML este citit ca si text!

Nota: Rau           Bun

Introduceti codul din imagine: